Relații de muncă & Asigurări sociale

ACCES PREMIUM

Realități de pe piața muncii

Cine decide în privința sancțiunii disciplinare ce va fi aplicată: comisia de cercetare sau directorul?

Deși la prima vedere nu pare neapărat o situație foarte complexă, în practică apar des situații în care aplicarea unei sancțiuni disciplinare se poate transforma într-un conflict nu numai între salariatul cercetat (și eventual sancționat) și angajator, ci și între persoanele care efectuează cercetarea, chiar dacă nu acestea stabilesc sancțiunea sau aplicarea ei. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Jurisprudență utilă

Utilizarea e-mailului profesional și concedierea angajatului care l-a utilizat altfel decât a intenționat angajatorul

O abatere disciplinară ar trebui să fie destul de gravă pentru a justifica o concediere sau, în orice caz, ar fi nevoie de abateri repetate. De asemenea, o faptă a angajatului ar trebui să se înscrie în rândul abaterilor prevăzute în contracte sau în regulamentul intern pentru a putea fi sancționată disciplinar. Ca atare, se poate considera inadmisibilă sancționarea unui angajat și cu atât mai puțin cu o sancțiune atât de dură precum e concedierea, atunci când compania nu a încadrat o faptă ca abatere disciplinară (gravă) sau a folosit formulări vagi și nespecifice pentru a arăta ce consideră ca fiind o abatere disciplinară. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Realități de pe piața muncii

Reținerile salariale pentru sumele plătite în plus, din eroare, angajaților - cum procedăm?

Erorile de calcul salarial pot apărea în orice companie privată sau instituție de stat. Fie vorbim de sume în minus, sume ce nu au ajuns la salariat deși ar fi trebuit, pe care angajatorul trebuie să le restituie acestuia, fie vorbim de sume în plus pe care le-a încasat angajatul și pe care legea îl obligă să le dea înapoi. Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE Noul statut al personalului de cercetare-dezvoltare și inovare, adoptat și la Camera Deputaților

Un proiect care va moderniza cadrul legislativ pentru cercetarea, dezvoltarea și inovarea (CDI) în România, aducând o serie de schimbări importante care vizează îmbunătățirea condițiilor de lucru și stimularea performanței în sectorul cercetării, a fost adoptat în aprilie de Senat și astăzi de Camera Deputaților. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Doi noi responsabili pe care angajatorii trebuie, mai nou, să-i aibă în companie

Ultimele șase luni au adus în planul reglementărilor aplicabile raporturilor de muncă noi obligații. Ce au în comun Legea Whistleblower și metodologia privind prevenire hărțuirii e nu doar ziua de 17 a lunii în care a intrat în vigoare o obligație sau alta, ci și faptul că acele obligații vin la pachet cu necesitatea de a avea un responsabil desemnat. Dacă una dintre obligații nu vizează însă micii angajatori, cealaltă se aplică absolut tuturor angajatorilor din România. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Realități de pe piața muncii

Organizarea defectuoasă a muncii sau despre cum în unele unități, în weekend, timpul se dilată

În cazul unor activități specifice, cum ar fi cele care asigură asistența medicală în regim de permanență, repartizarea programului de muncă trebuie să țină cont și de gradul de încărcare în anumite perioade și să asigure o funcționare eficientă a activității. Pornind de la un caz sesizat recent pe forumul avocatnet.ro, ne amintim ce înseamnă timpul de muncă și care sunt aspectele esențiale pe care niciun angajator nu le poate ignora. Citește articolul

ACCES PREMIUM

În ce măsură anumite concedii sau libere sporadice afectează dreptul la concediu de odihnă într-un an

De principiu, dacă angajatul nu prestează activitate, nici dreptul său la concediul de odihnă „nu se acumulează”, întrucât acesta e acordat prin lege pentru refacerea capacității de muncă. Există, totuși, unele perioade în care, chiar dacă angajatul nu este la muncă, zilele sale de concediu nu sunt afectate. Se întâmplă frecvent ca angajatorii să nu țină seama la acordarea concediului de odihnă de specificul sărbătorilor legale când trebuie să acorde liber, de anumite medicale sau concedii la care are dreptul angajatul. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Digitalizarea în SSM - oportunități și beneficii pentru companii. Analiză pe cifre între modelul tradițional și cel digital de SSM

În era digitală, adaptarea la tehnologie este esențială pentru eficiența și flexibilitatea în mediul de afaceri. Un domeniu care a început să beneficieze de această transformare este și cel al securității și sănătății în muncă (SSM), unde digitalizarea poate simplifica și eficientiza o parte a proceselor, reducând în același timp costurile asociate. Implementarea soluțiilor digitale în acest domeniu devine din ce în ce mai accesibilă, mai ales în lumina reglementărilor legislative care favorizează acest proces. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Realități de pe piața muncii

În secolul digitalizării accentuate, scrisul urât te poate băga în comisia de disciplină într-o instituție publică

Să ai un scris lizibil, de ce nu chiar caligrafic, face parte din categoria calităților din ce în ce mai rar întâlnite, într-adevăr, însă în anul 2024 nu prea mai reprezintă o „competență cheie” pentru salariați, accentul fiind pus în special pe competențele digitale. Situația de față descrie adevărul trist care ne confirmă că inteligența artificială nu reușește să învingă rezistența la schimbare a unui sistem încremenit în secolul precedent.  Citește articolul

ACCES PREMIUM

Măsurile luate împotriva celor care reclamă încălcări ale legii la locul de muncă pot fi suspendate rapid în instanță

Avertizorul este persoana care efectuează o raportare sau divulgă public informații referitoare la încălcări ale legii, obținute în context profesional. De cele mai multe ori, avertizorul este chiar un angajat care a aflat despre anumite încălcări ale legii care se petrec în compania sau instituția/autoritatea publică unde lucrează. Când angajatul denunță încălcarea legii privind achizițiile publice și situația „explodează” apoi în presă, devine ținta unor represalii mergând de la cercetări pentru diverse fapte, acuzații de hărțuire, discriminare salarială și până la imposibilitatea de a mai intra fizic în birou. Legea îi protejează însă pe avertizori: ca să nu fie dezavantajați de durata unui proces privind legalitatea măsurilor, judecătorii pot decide, separat, într-o acțiune privind suspendarea măsurilor, că acestea au caracterul unor represalii ca urmare a avertizării de integritate. La angajatori însă legea pune din nou sarcine probei în brațele acestora: trebuie să dovedească faptul că măsurile nu sunt ceea ce par. Citește articolul